Vin vremuri grele pentru debitori. Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Națională de Prognoză vor să aducă modificări legii insolvenței. În cauză, acestea pot afecta șansele de redresare ale societăților aflate în dificultate. De asemenea, tot aceste schimbări vor ridica grave probleme de neconstituționalitate.

Am luat legătura cu S.D, practician în insolvență, pentru a ne oferi mai multe detalii în legătură cu modificările Legii 85/2014.

 

Reporter: Ce părere aveți despre posibilele modificări ?

Practician în insolvență: Părerea mea nu este una tocmai pozitivă. Nu cred că modificările propuse vor aduce vreun beneficiu proceduri. Referitor la materia insolvenței trebuie să reținem cel mai important aspect al acesteia: procedura este CONCURSUALĂ, adică ea este concepută și menită să se aplice ÎN BENEFICIUL TUTUROR PĂRȚILOR implicate și nu doar in favoarea unui singur participant! Astfel, la insolvență vorbim despre echitate în recuperarea creanțelor, principiu care tinde sa fie încălcat prin modificările propuse.

 

Reporter: Cine credeți că va avea de suferit cu această schimbare legislativă ?

Practician în insolvență: Așa cum sunt prezentate acum, modificările vor aduce schimbări nefavorabile tuturor participanților la procedură. Astfel, debitorul, ceilalți creditori și nu în ultimul rând, practicianul în insolvență desemnat vor fi puși în umbra interesului fiscal.

 

Reporter: Credeți că aceste modificări vor fi un “plus” pentru firmele de consultanță juridică ?

Practician în insolvență: Dacă privim această modificare ca pe o cauză/necesitate de consultanță specializată pentru agenții economici, da! Putem spune că firmele de consultanță juridică vor avea mai mult de lucru, dar s-ar putea sa nu aibă de unde încasa onorariile pentru activitatea de consultanță depusă!

 

Reporter: Ce credeți că speră MFP-ul să obțină cu aceste modificări ale codului insolvenței ?

Practician în insolvență: Nu pot specula ce expectații are MFP cu aceste modificări. În decursul timpului și în demersurile legislative pe care le-au promovat de la apariția Legii Insolventei, bugetarii au dorit și au militat pentru o poziție privilegiată, pe care legea le-a acordat-o, într-o oarecare măsură. Față de legislațiile celorlalte state din UE și nu numai, fiscul se bucură de o poziție avantajoasă în România, ținând cont că există țări în care creanțele bugetare sunt recuperate la rând cu cele chirografare, fără instituirea niciunei măsuri de preferință.

Prin modificările propuse acum, se încearcă, însă, nu numai obținerea unei preferințe/priorități în recuperare, ci chiar preluarea controlului procedurii în scopul securizării și maximizării posibilității de recuperare a creanțelor bugetare, indiferent de natura acestora (dinainte de deschiderea procedurii sau curente).

În concluzie, modificările propuse servesc în mod agresiv și incisiv interesul unui singur participant la procedura insolvență și anume creditorul bugetar.